Foaia albă: de ce desenul contează mai mult ca oricând pentru copii

Cursurile creative sunt pentru mine nu doar un proces de studiu și cercetare personală, ci îmi și confirmă credințele pe care le-am dezvoltat de-a lungul anilor despre ce înseamnă arta, în contextul actual.

Dacă și voi sunteți spirite curioase ca mine, aflați că aveți deja fire de artist. Aș îndrăzni să pornesc acest articol cu o întrebare retorică și o provocare: să rămâneți până la finalul lui alături de mine.

Știați că…?

Atunci când un copil desenează, nu se joacă doar cu linii și culori. În același timp își antrenează:

  • atenția
  • coordonarea
  • memoria
  • răbdarea
  • capacitatea de a transforma o idee în ceva concret

O lume în care totul apare instantaneu

Știți deja că trăim într-o lume în care copiii sunt înconjurați de imagini care apar instantaneu pe ecrane. Totul se întâmplă repede. Un gest și imaginea apare, un altul și dispare.

De aceea, poate că o foaie albă și un creion au astăzi o valoare pe care nu o mai privim cu suficientă atenție.

Ce se întâmplă când copilul ia creionul în mână

Când copilul ia creionul în mână, lucrurile nu se întâmplă instantaneu. El trebuie să privească, să aleagă, să decidă, să traseze. Uneori se oprește, șterge și încearcă din nou.

Mâna urmează ceea ce ochiul vede, iar creierul coordonează întregul proces: o linie se transformă într-o formă, forma într-o imagine, iar imaginea într-o idee care până atunci exista poate doar în mintea copilului.

Pare un proces simplu la suprafață, dar este extraordinar de bogat. Am observat că pentru cei care petrec mult timp în fața ecranului poate fi copleșitor la început. Există chiar situații în care copilul se blochează la întâlnirea cu foaia albă, chiar și atunci când are în față o resursă care îl poate inspira.

Ce ne spune știința

Cercetările asupra activităților grafice ne ajută să înțelegem cât de importantă este implicarea mâinii în procesele cognitive.

Un studiu publicat în Frontiers in Psychology, realizat de cercetători de la Norwegian University of Science and Technology, a folosit EEG pentru a observa activitatea cerebrală în timpul scrisului de mână. Rezultatele au arătat o conectivitate cerebrală mai complexă în timpul scrisului de mână decât în timpul tastării, în anumite rețele asociate cu atenția și memoria.

Deși studiul nu este despre desen, aș îndrăzni să fac o comparație și să vă spun că ne arată ceva important: atunci când folosim mâinile pentru a produce forme și simboluri, creierul este profund implicat în această activitate. Iar desenul duce această experiență într-o zonă și mai liberă.

Libertatea de a începe din nou

Copilul nu mai are doar o literă pe care să o reproducă, ci o foaie întreagă în fața lui. Poate inventa, poate schimba, combina, poate transforma o greșeală într-o idee nouă. Poate începe din nou.

Și iată aici una dintre cele mai faine lecții pe care desenul i le poate oferi unui copil:

Nu tot ceea ce nu iese din prima este un eșec. Uneori este doar începutul.

Un copil care desenează în mod constant învață, fără să își dea seama, să rămână mai mult timp într-un proces: să observe, să aibă răbdare, să-și coordoneze mișcările, să fie atent la detalii și să accepte că rezultatul se construiește treptat. Iar atunci când ceva nu seamănă cu ceea ce și-a imaginat, are ocazia să încerce din nou.

În timp, aceste mici experiențe pot contribui la o relație sănătoasă cu greșeala și cu procesul de învățare.

Desenul, un limbaj pentru ceea ce nu se poate spune în cuvinte

Vorbesc pentru că am învățat din experiența personală. Susțin acest proces al desenului nu pentru a demonstra ceva, ci pur și simplu pentru a deschide această ușă către voi și a vă arăta că desenul poate fi cheia unui copil către el însuși și, în același timp, un limbaj cu care se poate exprima.

Cred că există emoții pentru care copiii încă nu au suficiente cuvinte, frici pe care nu le pot explica, bucurii pe care poate nu știu să le povestească și, poate, întrebări pe care nu le pot formula, dar mai ales nu le pot adresa.

Și iată, prin desen, copilul le poate pune pe hârtie.

Bineînțeles că nu e nevoie să interpretăm fiecare culoare sau fiecare formă ca pe un mesaj ascuns și nici să transformăm orice desen într-un diagnostic. Dar putem să-i oferim copilului libertatea de a se exprima prin imaginea pe care a ales-o și disponibilitatea noastră de a-l asculta.

„Povestește-mi despre el”

Ce fac eu, de exemplu, la fiecare întâlnire cu copiii? Îmi rezerv 10 minute de reflecție, „reflection time”, cum îi spunem noi.

Nu întreb ce reprezintă desenul. Spun doar:

„Povestește-mi despre el.”

Și atunci se deschide o conversație pe care nu am fi putut să o avem altfel.

Un alt ritm, într-o lume digitală

Poate că acesta este unul dintre motivele pentru care merită să păstrăm desenul în viața copiilor, într-o lume deja atât de digitală.

Nu pentru a ne întoarce în trecut și nici pentru a pune tehnologia în opoziție cu creativitatea, ci pentru a le oferi copiilor și un alt ritm: ritmul în care nu trebuie să apară totul imediat, în care mâna poate încetini și în care atenția se concentrează asupra unui singur lucru.

O foaie albă nu este un spațiu gol

O foaie albă nu este un spațiu gol, ci o invitație.
O invitație la a încerca, a inventa, a greși, a continua și a crea ceva ce nu exista înainte.

De aceea susțin că atelierul de desen și artă pentru copii ar trebui să fie mai mult decât o lecție despre cum să desenezi corect. Este:

  • locul în care copilul se poate exprima fără frica de a nu fi suficient de bun;
  • locul în care descoperă că fiecare linie poate duce într-o direcție nouă și că propriile idei merită să ajungă pe hârtie;
  • locul în care poate spune prin desen ceea ce uneori cuvintele nu reușesc să spună.

Așa că manifestul nostru este să încurajăm copiii să creeze!

De ce am deschis acest atelier

Acesta este și motivul pentru care am deschis acest spațiu: un atelier de joc, explorare, concentrare și libertate. Copiii îl simt din plin, iar semnul este acesta: nu mai vor să plece niciodată de acolo.

Este timpul în care graba se lasă deoparte pentru câteva ore de întâlnire cu propria lor imaginație.

Foaia albă poate părea doar o foaie, dar în mâinile unui copil poate deveni o lume întreagă.

Iar cea mai bună întrebare cu care încep fiecare întâlnire este:

„Tu ce ai vrea să descoperi sau să creezi azi?”

Boboc Luminita

Author Boboc Luminita

More posts by Boboc Luminita